Fostul internațional moldovean, Victor Berco își serbează astăzi a 45-a aniversare!

Admirăm dedicarea neîntreruptă și pasiunea pentru fotbal, ce au contribuit semnificativ la dezvoltarea sportului rege în țara noastră. Mulțumim pentru contribuția valoroasă și pentru tot efortul depus în promovarea fotbalului. 

Federația Moldovenească de Fotbal, din numele întregii comunități fotbalistice, îi urează omagiatului multă sănătate, împlinirea tuturor obiectivelor și continuarea muncii pentru dezvoltarea fotbalului național!

La mulți ani!

Victor Berco a început să practice fotbal la Școala Sportivă pentru copii şi juniori din Edineţ. Mai târziu se transferă la Bălţi sub îndrumarea lui Vladimir Luchianov şi Vasile Ganea. De la juniori a trecut la prima echipă a Olimpiei Bălţi. În paralel este convocat la naţionala de juniori U16. În turneul preliminar al CE din 1994 a marcat pentru micii tricolori un gol în poarta naţionalei similare a Albaniei.

La 16 septembrie 1995 a debutat în Divizia Naţională (Super Liga) pentru Olimpia Bălți. Nu a fost un simplu debut, ci un unul cu gol marcat. La pauza meciului cu Tighina Bender l-a schimbat pe Vladimir Dijovschi şi după intrarea pe teren a reuşit să înscrie. Avea doar 16 ani şi 4 luni.

În 1996 joacă pentru selecționata U18. A participat la două turnee preliminare a Campionatelor Europene, în 1996 şi în 1997, unde a evoluat în cinci partide. A urmat selecția la naţionala Moldovei de tineret când avea doar 18 ani. În anul de debut a marcat un gol în poarta Poloniei.

Jucând pentru echipa a doua a Olimpiei a marcat din startul sezonului zece goluri. A jucat mai apoi și la echipa mare. Sezonul 1996-1997, jucând la seniori, cu 14 reuşite, se clasează printre cei mai buni golgheteri ai Campionatului Moldovei, împărțind locul trei cu Ruslan Barburoş. În următorul sezon a marcat 11 goluri, ocupând poziţia a cincea în topul golgheterilor. În meciul cu Attila Ungheni a marcat cinci goluri.

Zimbru Chişinău pune ochii pe el și reuşeşte să-l transfere pe atacantul de 19 ani, ca doar după jumătate de an să plece de la Chişinău în Austria, la Sturm Graz, echipă care îl avea pe banca tehnică pe Ivica Osim. Nouă jucători de la Graz jucau în selecţionata Austriei. Concurenţa era foarte mare. Devine campion și deținator al Cupei Austriei. A jucat o repriză în finala Cupei. Sturm și Zimbru nu se înțeleg mai departe la preț și fotbalistul revine în Moldova.

Anul fotbalistic 1999-2000 îi aduce cele mai multe realizări în meciurile din Liga Campionilor. Doar formaţia olandeză PSV Eindhoven a oprit ascensiunea zimbriştilor spre grupele celei mai importante competiții intercluburi. Jucând la Zimbru a înscris cinci goluri în cupele europene, reușind două duble (cu St. Patriks și cu SK Tirana). Ambele duble, cât şi golul în poarta lui Dinamo Tbilisi, le-a marcat în deplasare, ceea ce reprezintă un record pentru fotbalul moldovenesc. Împreună cu Vadim Boreţ sunt cei mai buni golgheteri ai Zimbrului în cupele europene. Pe plan intern, în acel sezon, a reuşit o triplă cu Olimpia și alte patru duble. În clasamentul golgheterilor sezonului 2000-2001 a ocupat poziţia a doua cu 15 goluri marcate (împreună cu Vladimir Pustovit). Peste un an, în sezonul 2001-2002, este din nou printre cei mai buni marcatori. Cu 12 goluri este al treilea în top.

Din anul 2000 este convocat la lotul naţional de seniori, pentru care a bifat 16 partide.

În vara anului 2002 este transferat în Rusia, la Șinnik Iaroslavl. A stat într-o cameră cu Oleg Gusev, cunoscut fotbalist ucraiean, care a jucat la Dinamo Kiev. A debutat la Șinnik în meciul din 9 iulie 2002 cu Anji. A intrat pe teren în minutul 55 și a înscris până la finalul partidei, rezultatul final fiind de 6-0 pentru echipa lui. Până la sfârșitul campionatului a mai punctat în poarta formațiilor Saturn-Ren TV, Torpedo-Zil și Sokol Saratov. În sezonul următor a înscris doar de două ori, ambele goluri în meciul de cupă cu Arsenal Tula, pierdut cu 3-4.

Ajunge apoi la FC Oriol, unde a intrat pentru prima dată pe teren la 28 martie 2004, pe stadionul din Saratov, când Sokol a învins cu 1-0. Primul gol l-a marcat la 16 mai, în deplasare, la Naberejnîe Celnî, unde FC Oriol a cedat cu 1-2. La Oriol a mai înscris în poarta celor de la Spartak Nalcik, Cernomoreț Novorosiisk, Arsenal Tula și Sokol Saratov.

A urmat odiseea din Kazahstan. A evoluat la FK Alma Aty. A îmbrăcat pentru prima dată tricoul acestei formaţii la 4 aprilie 2006, în disputa cu Ordobasy Șimkent, scor 1-0. Primul gol l-a marcat peste două luni, la 14 iunie, în minutul 74 al partidei cu cei de la Kairat. Al doilea gol în acel sezon l-a marcat din penalty echipei Tobol Kustanai, apoi şi formaţiei Irtîş. În doi ani a bifat 43 de partide. În 2007 a jucat ultimele sale două meciuri în cupele europene.

La Volga Ulianovsk, unde s-a transferat în 2008, primul meci oficial a fost cel cu KAMAZ din 30 martie, terminat cu un rezultat nul. Echipele care au încasat goluri de la Victor Berco în tricoul Volgăi: Saliut Energia, Vityaz și Zvezda.

Revine în Kazakhstan pentru puțin timp, apoi se întoarce acasă, în orașul care l-a lansat în fotbalul mare - Bălți. Ulterior mai joacă puțin la Zimbru și Milsami, după care începe cariera de antrenor. A început acasă, la Bălti, cu Olimpia-2, împreună cu Serghei Rogaciov, paralel antrenând şi juniorii de la Olimpia U16, dar până la urmă, din cauza unor divergențe cu patronul echipei, se stabilește cu domiciliul la Chișinău şi este angajat la Școala Tânărului Fotbalist „Zimbru”. A absolvit cursurile Școlii Federale de Antrenori și, în paralel, mai joacă fotbal la amatori pentru echipa de Divizia „B”, Sparta Selemet, sub conducerea lui Marian Cebanu.

Ca jucător a câștigat 2 titluri de campion al Moldovei cu Zimbru. În 2017, clubul fanion al capitalei l-a inclus în lista celor mai buni jucători din istorie.