• Fii alături de Echipa Țării

Sporting Chişinău, cea mai bună echipă a anilor ‘30

12 feb 2020 de Sandu Grecu

Miercuri, cu Andrei Prodan

 

Aşa cum Mihai Viteazul a dominat fotbalul basarabean în a doua jumătate a anilor 20, o altă echipă din Chișinău, Sporting, a fost cea mai bună în următorul deceniu. 

 

Sporting Chişinău în anul 1925. Primul din stânga, Nicolae Bosie-Codreanu

Sporting a fost prima echipă din Chișinău care a debutat în campionatul divizionar al României şi în Cupa României (1934), competiţii la care a participat cu regularitate până în anul 1940. Cea mai bună performanţă în campionat, clasarea pe locul 5 în Divizia B, echipa a obţinut-o în ediţiile 1934/35 şi 1938/39. Este singura formaţie din Basarabia, care s-a calificat în optimile de finală ale Cupei României, în sezonul 1936/37.

 

Ca şi Mihai Viteazul, Sporting Chişinău a fost fondat în anii 20 ai secolului trecut. Se spune că unul dintre fondatorii lui a fost un mare împătimit de fotbal, Pantelimon Sabatin, zis Pantiuşa, imigrant rus, în jurul căruia s-a format un nucleu de jucători, liceeni şi tineri. Formaţia era patronată de inginerul Nicolae Bosie-Codreanu (1887-1963), deputat în Sfatul Ţării, unul dintre cei care au votat pentru unirea Basarabiei cu România. El a fost mulţi ani director general la căile ferate, poştă, telegraf şi telefon din România.

 

Pe 5 octombrie 1924 îşi lua startul prima ediţei a campionatului regional al Basarabiei. În meciul de debut s-au confruntat Sporting şi Mihai Viteazul. Partida s-a încheiat nedecis, 1-1. 

 

După cum am menţionat anterior, primele competiţii au fost dominate de Fulgerul şi Mihai Viteazul. Sporting a devenit campioană regională în sezonul 1933/34, după care a fost inclusă în abia înfiinţata divizie B (a doua grupă valorică a fotbalului românesc).

 

Debutul s-a produs pe 28 septembrie 1934, la Chişinău, în confruntarea cu Textila MV Iaşi. Gazdele au obţinut o victorie categorică, 4-1, golurile fiind marcate de Voroneţki – 2, Sublovski şi Grunholdz. 
După disputarea meciurilor din tur, Sporting ocupa locul 2. Returul n-a fost atât de reuşit. În clasamentul final chişinăuienii au ocupat locul 5 (din 8) cu următoarea linie de clasament: 14 meciuri, 4 victorii, 4 egaluri, 6 înfrângeri, golaveraj 26-36, 12 puncte. Din lot au făcut parte: Funkelştein (portar), Tkacenko, Şerbănescu, Evera, Başleaev, Kravcenko, Savostin, Sabatin, Oţeleanu, Grunholdz, Lvovski, Svorovski, Voroneţki, Groscenko, Rascenko.

 

Următoarele trei sezoane au fost modeste din punct de vedere al rezultatelor, echipa clasându-se, de obicei, în subsolul clasamentului. 

 

Poză de la derby-ul capitalei: Sporting – Mihai Viteazul

 

Merită menţionată performaţa obţinută în Cupa României, în sezonul 1936/37. După ce a trecut de Gloria CFR Galaţi (2-1) şi Industria Sârmei Câmpia Turzii (1-0), Sporting a confruntat-o în optimile de finală, la Chişinău, pe celebra Venus Bucureşti, cu Petea și Colea Vâlcov în formaţie. Partida, disputată pe 25 aprilie 1937, s-a încheiat cu scorul de 3-1 în favoarea oaspeţilor. Faza optimilor de finală ale Cupei României a fost cea mai mare realizare a unei echipe basarabene în această competiţie. Iată numele jucătorilor care au obţinut această performanţă: Draganov – Skacenko, Gheorghiu – Cearughin, Bolohan, Kravcenko – Cazacu, Şiman, Anton, Lvovski, Husig.

 

În ediţia 1938/39, evoluând în Seria Est, Grupa Nord, a diviziei B, chişinăuienii din nou se clasează pe locul 5 (din 10), repetând performaţa din sezonul de debut.

 

În 1939/40, Sporting îşi va schimba denumirea în Nistru Chişinău, iar după anexarea Basarabiei de către URSS, echipa s-a desființat.

 

Dintre jucătorii emblematici care au evoluat pentru Sporting merită să-i numim pe portarul Vova Draganov, fundaşii Vasili Tkacenko şi Vladimir Gheorghiu, mijlocaşul Vladimir Cearughin (a evoluat ulterior la Venus Bucureşti), atacanţii Grigori Lvovski (a jucat ulterior la Racing Paris, Franţa), Anatolie Voroneţki (după Sporting a evoluat la formaţiile bucureştene Venus, Colţea şi Mociorniţa) şi deja amintitul Pantelei Sabatin, care îndeplinea funcţia de antrenor-jucător.